Resurse naturale

Poziţia comunei Voinești din punct de vedere fizico-geografic poate fi caracterizată ca poziţie de contact geografic major, comuna Voinești beneficiind astfel de avantajele contactului între două subunităţi geografice, diferite ca potenţial. Mai mult, satele Voinești și Lungani se încadrează în categoria sate de cuestă (din acest tip fac parte așezările de pe Coasta Iașului). Acestea beneficiază de un microclimat de adăpost, pânze de apă freatică sau izvoare, roci de construcţii, resurse agricole și forestiere, dar prezintă condiţii improprii de dezvoltare a vetrelor datorită alunecărilor de teren și eroziunii accentuate. Din punct de vedere al resurselor naturale, zona de nord a comunei, corespunzătoare Câmpiei Colinare Jijia – Bahlui, are ca resursă naturală principală solurile fertile și terenurilor bune pentru agricultură de pe interfluviile largi și joase. Partea de sud a comunei, corespunzătoare zonei înalte a Podișului Central Moldovenesc, deţine, ca resursă naturală, în primul rând fondul forestier cu o suprafaţă de 2544 ha, adică 40% din suprafaţa totală a teritoriului administrativ al comunei, și, implicit, fondul cinegetic specific pădurilor de foioase, reprezentat de mistreţ, vulpe, iepure, căprioară, lup. Alte resurse naturale sunt legate de substratul geologic al teritoriului. Astfel, de pe teritoriul comunei Voinești se exploatează argilele (luturi) utilizate atât ca material de construcţie cât și în meșteșugul olăritului, mai ales de către locuitorii satului Schitu Stavnic, precum și gresiile, utilizate în construcţii pe plan local. Satul Schitu Stavnic dispune de cariere de piatră și argilă.