Schitu Stavnic
Mănăstirea Stavnic este un schit de călugări din localitatea Schitu Stavnic, comuna Voinești (județul Iași), aflat la o distanță de 22 km SV de municipiul Iași. Schitul datează din anul 1727, fiind abandonat după cel de-al doilea război mondial, când a fost bombardat. În anul 1993, schitul a fost reînființat.
Ansamblul Mănăstirii Stavnic a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-a-A-04243 și fiind alcătuit din următoarele 3 obiective [1]:
Biserica "Vovidenia" - datând din jurul anului 1727 și având codul IS-II-m-A-04243.01
Clădirile anexe - datând din secolul al XVIII-lea și având codul IS-II-m-A-04243.02
Zidul de incintă - datând de la începutul secolului al XVII-lea și având codul IS-II-m-A-04243.03
Ansamblul Mănăstirii Stavnic a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-a-A-04243 și fiind alcătuit din următoarele 3 obiective [1]:
Biserica "Vovidenia" - datând din jurul anului 1727 și având codul IS-II-m-A-04243.01
Clădirile anexe - datând din secolul al XVIII-lea și având codul IS-II-m-A-04243.02
Zidul de incintă - datând de la începutul secolului al XVII-lea și având codul IS-II-m-A-04243.03