Comuna Voinești este situată în partea central-sudică a judeţului Iași, la circa 20 km de municipiul Iași. Comuna se situează așadar în sfera de influenţă a municipiului, relaţiile cu acesta fiind numeroase și diverse: de valorificare a surplusului de produse agricole și alimentare pe pieţele orasului, de aprovizionare cu diverse bunuri care nu pot fi cumpărate pe plan local, deplasări pentru muncă în oraș (navetism), deplasări pentru sănătate, pentru învăţământ.
Poziţia comunei Voinești din punct de vedere fizico-geografic poate fi caracterizată ca poziţie de contact geografic major, comuna Voinești beneficiind astfel de avantajele contactului între două subunităţi geografice, diferite ca potenţial. Astfel, teritoriul comunei se suprapune peste 2 unităţi fizico-geografice distincte: Câmpia Colinară a Jijiei la nord, respectiv sub-unitatea Câmpia colinară Jijia – Bahlui, și Podișul Bârladului la sud, respectiv sub-unitatea Podisul Central Moldovenesc.
Trecerea între cele două sub-unităţi de relief este marcată în teritoriu de Coasta (cuesta) Iașilor, abrupt ce face trecerea de la zona înaltă la câmpia colinară, desfășurată, în judeţul Iași, pe linia localităţilor Tomești - Bârnova - Mogoșești - Voinești - Horlești - Sinești - Hândrești - Strunga - Movileni - Cucuteni - Cotnari - Hârlău - Deleni. Satele Voinești și Lungani sunt sate de cuestă (din acest tip fac parte asezările de pe Coasta Iașului). Acestea beneficiază de un microclimat de adăpost, pânze de apă freatică sau izvoare, roci de construcţii, resurse agricole și forestiere, dar prezintă condiţii improprii de dezvoltare a vetrelor datorită alunecărilor de teren și eroziunii accentuate.
Ca potenţial de dezvoltare, comuna Voinești este favorizată de poziţia la contactul a două unităţi diferite de relief (Câmpia Colinară a Jijiei la nord si Podisul Central Moldovenesc la sud), care asigură resurse variate: soluri fertile în partea de nord, suprafeţe împădurite în partea de sud, resurse de materiale de construcţii (gresii), fond cinegetic. Un alt atu este reprezentat de apropierea faţă de municipiul Iași, comuna Voinești intrând, din punct de vedere al polarizării spaţiilor agricole, în categoria “polarizare de tip oras regional” (conform Atlasului României 2006).
Din punct de vedere al profilului producţiei agricole, comuna Voinești se caracterizează prin producţia de cereale, lapte, carne. Conform Atlasului României 2006, ca tip de spaţiu rural, comuna Voinești se încadrează în categoria spaţiilor rurale dens populate, cu agricultură bazată pe microexploataţii individuale. activităţile agricole jucând rolul de refugiu economic.
Relaţiile economice ale comunei se realizează prin interacţiunea cu comunele învecinate, cu zonele urbane cele mai apropiate – municipiul Iași, dar și cu străinătatea prin deplasările pentru muncă.
Referitor la relaţiile economice, precizăm în primul rând că asezările rurale îndeplinesc, printre altele, și funcţia economică, care garantează satisfacerea nevoilor alimentare, venituri corespunzătoare comparabile cu profesiile liberale și protecţia mediului.
Relaţiile economice care se stabilesc în interiorul comunei (între localităţile comunei) cât și între comuna Voinești și localităţile învecinate trebuie să urmărească realizarea acestei funcţii economice atât la nivel local cât și la nivel micro-regional. Aceste relaţii economice se materializează prin schimburile de produse în cadrul târgurilor organizate săptămânal, prin deplasările pentru muncă în și dinspre comuna Voinesti, în administrarea în comun a unor suprafeţe de teren agricol, utilizarea în comun a unor utilaje agricole, cooperarea administraţiilor locale în vederea realizării de proiecte și accesării de fonduri naţionale și europene pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, a infrastructurii edilitare, etc.. Relaţiile economice cu zona urbană, se realizează cu municipiul Iași. Relaţiile cu zonele urbane se realizează în dublu sens, orasele devenind piaţa de desfacere a surplusului de produse agricole rezultat în gospodăriile locale.
Alte relaţii se desfășoară cu străinătatea, prin perspectiva persoanelor din comună plecate la muncă în diferite ţări din Europa. Repatrierea valutei de către cei care lucrează în străinătate contribuie, într-o anumită măsură, la ridicarea standardului de viaţă, chiar dacă cea mai mare parte a investiţiilor sunt orientate în construcţia de locuinţe si cumpărarea de bunuri, prea puţine fiind direcţionate în domeniul antreprenoriatului.
