Analiza SWOT privind stadiul actual de dezvoltare economico – socială

A. Puncte tari:
- Apropierea de municipiul Iasi – polarizare de tip “oras regional”,
- Resurse naturale variate: soluri fertile în partea de nord, fond forestier, luciu de apă, roci
utile,
- Potenţial agricol mediu: 54,88% din teritoriul comunei reprezintă teren agricol;
- Prezenţa cernoziomurilor – soluri fertile cu productivitate ridicată;
- Există potenţial pentru cresterea animalelor, în special bovine;
- Suprafaţă semnificativă a fondului forestier – 2544 ha acoperite de pădure, adică 40% din suprafaţa totală a comunei;
În comuna există unităţi economice cu activitate în cresterea animalelor: 2 microferme care se ocupă cu cresterea bovinelor pentru lapte, în satele Voinesti si Lungani;
Pe teritoriul comunei au avut loc lucrări de combatere a fenomenelor de degradare a solului (împăduriri, perimetre de ameliorare),
În partea de sud-est a comunei se află un corp de pădure din grupa I – cu funcţie specială de protecţie;
- Tradiţie în practicarea apiculturii;
- Numărul de elevi înscrisi în unităţile de învăţământ din comună este în crestere ca urmare a natalităţii ridicate care se înregistrează în comuna Voinesti;
În comuna Voinesti funcţionează numeroase unităţi de asistenţă socială si educative: Centrul de Zi pentru Copii “Sf. Maria“ Voinesti, Centrul Multifuncţional Schitu Stavnic,
Grădiniţa Particulară “Licurici“, Centrul de Zi Slobozia – fundaţia Link România, Centrul Social Educativ care include si o grădiniţă, realizat prin finanţare FRDS,
- În comuna Voinesti se păstrează obiceiuri de iarnă si mestesuguri precum prelucrarea lemnului si olăritul - în satul Schitu Stavnic se practică mestesugul olăritului – ceramica utilitară de Schitu Stavnic;
Pe teritoriul comunei există monumente de interes judeţean, mai cunoscut fiind ansamblul Schitu Stavnic;
Pe teritoriul comunei, în partea de nord-est este localizată o parte a SCI “Fânaţele Bârca”– potenţial pentru ecoturism;
Există potenţial turistic: natural – suprafaţă mare împădurită, acumulări piscicole, peisaj atractiv, religios – mânăstirea Schitu Stavnic.

B. Puncte slabe:
- Relief accidentat, fragmentat, care determină o accesibilitate redusă în interiorul unor localităţi ale comunei Voinesti;
- Diversificarea redusă a activităţilor economice: economia localităţilor comunei este bazată exclusiv pe agricultură,
- Practicarea agriculturii se realizează individualist, pe suprafeţe mici – fărâmiţarea terenurilor agricole;
- Valoarea redusă a indicelui de arealitate: 0,48 ha teren agricol / 1 locuitor, factor răspunzător si de gradul ridicat de sărăcie a populaţiei din comună;
- Gradul redus de mecanizare al lucrărilor agricole;
- Predominanţa agriculturii de subzistenţă, caracterul “universal” al gospodăriilor;
- Structura dezechilibrată a culturilor de câmp (dominată de cultura porumbului) face imposibilă practicarea unei rotaţii corespunzătoare a terenurilor agricole,
- Cultura porumbului în monocultură favorizează eroziunea solului;
- Comuna Voinesti este inclusă în categoria unităţilor administrativ – teritoriale vulnerabile la poluarea cu nitraţi (provenind din agricultură) – ape nepotabile;
- Culturile agricole sunt afectate periodic de secetă pedologică, sistemele de irigații lipsesc.
- Lipsa calificării si instruirii agriculturilor;
- Sectorul productiv este inexistent (în comună funcţionează doar câteva mori);
- Infrastructura edilitară deficitară nu atrage investitorii în sectorul productiv;
- Izolarea din punct de vedere al conexiunilor feroviare – comuna nu este tranzitată de nici o linie de cale ferată,
- Unităţile farmaceutice sunt concentrate în localitatea resedinţă de comună Voinesti – populaţia din restul localităţilor are acces redus la serviciile farmaceutice;
- Serviciile medicale acordate sunt afectate de bugetul insuficient;
- În învăţământul prescolar se înregistrează valori mari ale indicatorului număr de prescolari / 1 educator: 24 prescolari / 1 educator în 2009, comparativ cu valoarea optimă de 12 – 15 prescolari / 1 educator;
- Comunitatea rromă este afectată de numeroase probleme: nivel înalt al somajului, venituri reduse, pregătire profesională si educaţională scăzute (cu efecte vizibile în participarea pe piaţa forţei de muncă), si acces limitat la serviciile publice;
- Gradul ridicat de sărăcie, condiţii improprii de locuit, în special în rândul populaţiei de etnie rromă;
- Lipsa calificărilor profesionale pentru populaţia aptă de muncă (mai ales de etnie rromă);
- Procent scăzut al populaţiei absolvente de studii superioare;
- Gradul ridicat al abandonului scolar în rândul populaţiei tinere de etnie rromă;
- Prezenţa abandonului familial în familiile foarte sărace;
- Mijloacele moderne de informare si educare sunt slab reprezentate în unităţile de învăţământ din comună;
- Căminul cultural din satul Voinesti nu este funcţional;
- Dotările sportive standardizate sunt inexistente – nici o unitate scolară nu beneficiază de
sală de sport si teren de sport amenajat;
- Activităţile turistice sunt inexistente, nu există preocupări de valorificare a potenţialului turistic al comunei.
- Numărul redus de locuri de muncă din comună determină migraţia populaţiei tinere;
- Veniturile scăzute ale populaţiei – cel mai mare procent al veniturilor populaţiei provine din agricultură, care, nefiind una performantă nu permite obţinerea unor venituri ridicate.

C. Oportunităţi:
- Stimularea înfiinţării de exploataţii agricole pe suprafeţe mari, viabile din punct de vedere economic;
- Dezvoltarea sectorului agricol, cu accent pe dezvoltarea unei agriculturi “biologice” sau “organice”, conform cerinţelor UE;
- Înfiinţarea de asociaţii de crestere a animalelor;
- Înfiinţarea unui centru de preluare si colectare a produselor agricole în vederea valorificării surplusului local;
- Organizarea de cursuri de specializare pentru agricultorii locali;
- Împădurirea terenurilor degradate prin programe de împădurire, crearea de arii mozaic (alternanţa culturi agricole-pădure);
- Realizarea de unităţi de prelucrare a producţiei animaliere (prelucrarea laptelui, a cărnii);
- Revigorarea activităţilor mestesugăresti;
- Organizarea si modernizarea spaţiilor comerciale pentru respectarea standardelor actuale de siguranţă si igienă;
- Amenajarea si modernizarea spaţiului în care se desfăsoară iarmarocul săptămânal din comuna Voinesti;
- Asigurarea diversităţii si calităţii produselor comercializate;
- Modernizarea infrastructurii rutiere a comunei prin modernizarea drumului judeţean DJ 248 B, reabilitarea DJ 248 A, reabilitarea drumului comunal DC 38 A, modernizarea prin asfaltare/pietruire a drumurilor sătesti;
- Accesarea fondurilor prin elaborarea de proiecte pentru Programul Operaţional Regional “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, domeniul major de intervenţie 3.4– „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesională continuă”;
- Racordarea unităţilor scolare la utilităţile moderne (apă, realizarea instalaţiei de canalizare, introducerea încălzirii centralizate, grupuri sanitare moderne);
- Cresterea numărului de cadre didactice în învăţământul prescolar;
- Înfiinţarea de puncte sanitare în localitatea Slobozia;
- Cadru legislativ care stimulează implicarea sectorului privat în furnizarea de servicii sociale;
- Construirea unui nou cămin cultural în localitatea Voinesti;
- Înfiinţarea de noi grădiniţe în localitatea Slobozia;
- Amenajarea de spaţii verzi, modernizarea dotărilor terenului de sport comunal din comuna Voinesti;
- Amenajarea de terenuri de sport si construirea de săli de sport la unităţile de învăţământ;
- Potenţial pentru dezvoltarea pisciculturii – iazurile Chilia si Nedeni;
- Dezvoltarea turismului, în special a agroturismului, prin valorificarea surplusului de produse agricole locale, a luciului de apă, a fondului forestier;
- Dezvoltarea activităţilor legate de apicultură – crearea unui brand local care să ateste autenticitatea produselor si faptul că sunt ecologice;
- Dezvoltarea infrastructurii edilitare si de transport în vederea cresterii gradului de atractivitate a comunei pentru investitorii din domeniul productiv;
- Sprijinirea si stimularea vieţii culturale în scopul păstrării si transmiterii tradiţiilor si obiceiurilor populare.

D. Riscuri:
- Eroziunea solurilor diminuează fertilitatea si rata de regenerare a solurilor;
- Restrângerea suprafeţei cultivate si lăsarea terenurilor în pârloagă;
- Rezistenţa la schimbare si mentalităţile învechite ale populaţiei vârstnice;
- Tendinţa de aridizare a climatului va determina scăderea producţiilor agricole vegetale si, indirect, scăderea producţiei agricole animale;
- Cresterea numărului de animale poate determina depăsirea capacităţii de suport a păsunilor, cauzând degradarea acestora,
- Concurenţa produselor agricole din import;
- Defrisările ilegale pot accentua problemele legate de alunecările de teren;
- Migrarea personalului medical calificat în străinătate;
- Nivelul redus de trai în mediul rural poate accentua unele boli pe fondul consumului de alcool si al fumatului;
- Îmbătrânirea forţei de muncă prin emigrarea populaţiei tinere;
- Lipsa investiţiilor în infrastructura edilitară va reprezenta un obstacol în atragerea investitorilor;
- Cresterea în continuare a numărului de elevi va determina apariţia unor valori mai mari de 30 elevi / sala de clasă, adică aglomerarea claselor de elevi;
- Emigrarea populaţiei tinere va conduce la pierderea tradiţiilor si obiceiurilor locale.