Economie

Comuna Voinesti este situată în partea central-sudică a judeţului Iasi, la circa 20 km de
municipiul Iasi. Comuna se situează asadar în sfera de influenţă a municipiului, relaţiile cu acesta
fiind numeroase si diverse: de valorificare a surplusului de produse agricole și alimentare pe pieţele
orasului, de aprovizionare cu diverse bunuri care nu pot fi cumpărate pe plan local, deplasări pentru
muncă în oras (navetism), deplasări pentru sănătate, pentru învăţământ.

Poziţia comunei Voinesti din punct de vedere fizico-geografic poate fi caracterizată ca
poziţie de contact geografic major, comuna Voinesti beneficiind astfel de avantajele contactului
între două subunităţi geografice, diferite ca potenţial. Astfel, teritoriul comunei se suprapune peste
2 unităţi fizico-geografice distincte: Câmpia Colinară a Jijiei la nord, respectiv sub-unitatea Câmpia
colinară Jijia – Bahlui, si Podisul Bârladului la sud, respectiv sub-unitatea Podisul Central
Moldovenesc.

Trecerea între cele două sub-unităţi de relief este marcată în teritoriu de Coasta (cuesta)
Iasilor, abrupt ce face trecerea de la zona înaltă la câmpia colinară, desfăsurată, în judeţul Iasi, pe
linia localităţilor Tomesti - Bârnova - Mogosesti - Voinesti - Horlesti - Sinesti - Hândresti - Strunga
- Movileni - Cucuteni - Cotnari - Hârlău - Deleni. Satele Voinesti si Lungani sunt sate de cuestă (din
acest tip fac parte asezările de pe Coasta Iasului). Acestea beneficiază de un microclimat de adăpost,
pânze de apă freatică sau izvoare, roci de construcţii, resurse agricole si forestiere, dar prezintă
condiţii improprii de dezvoltare a vetrelor datorită alunecărilor de teren si eroziunii accentuate.
Ca potenţial de dezvoltare, comuna Voinesti este favorizată de poziţia la contactul a două
unităţi diferite de relief (Câmpia Colinară a Jijiei la nord si Podisul Central Moldovenesc la sud),
care asigură resurse variate: soluri fertile în partea de nord, suprafeţe împădurite în partea de sud,
resurse de materiale de construcţii (gresii), fond cinegetic. Un alt atu este reprezentat de apropierea
faţă de municipiul Iasi, comuna Voinesti intrând, din punct de vedere al polarizării spaţiilor
agricole, în categoria “polarizare de tip oras regional” (conform Atlasului României 2006).

Din punct de vedere al profilului producţiei agricole, comuna Voinesti se caracterizează prin
producţia de cereale, lapte, carne. Conform Atlasului României 2006, ca tip de spaţiu rural, comuna
Voinesti se încadrează în categoria spaţiilor rurale dens populate, cu agricultură bazată pe
microexploataţii individuale. activităţile agricole jucând rolul de refugiu economic.
Relaţiile economice ale comunei se realizează prin interacţiunea cu comunele învecinate, cu
zonele urbane cele mai apropiate – municipiu Iasi, dar si cu străinătatea prin deplasările pentru
muncă.

Referitor la relaţiile economice, precizăm în primul rând că asezările rurale îndeplinesc,
printre altele, si funcţia economică, care garantează satisfacerea nevoilor alimentare, venituri
corespunzătoare comparabile cu profesiile liberale si protecţia mediului.
Relaţiile economice care se stabilesc în interiorul comunei (între localităţile comunei) cât si
între comuna Voinesti si localităţile învecinate trebuie să urmărească realizarea acestei funcţii
economice atât la nivel local cât si la nivel micro-regional. Aceste relaţii economice se
materializează prin schimburile de produse în cadrul târgurilor organizate săptămânal, prin
deplasările pentru muncă în si dinspre comuna Voinesti, în administrarea în comun a unor suprafeţe
de teren agricol, utilizarea în comun a unor utilaje agricole, cooperarea administraţiilor locale în
vederea realizării de proiecte si accesării de fonduri naţionale si europene pentru dezvoltarea
infrastructurii rutiere, a infrastructurii edilitare, etc.. Relaţiile economice cu zona urbană, se
realizează cu municipiul Iasi. Relaţiile cu zonele urbane se realizează în dublu sens, orasele
devenind piaţa de desfacere a surplusului de produse agricole rezultat în gospodăriile locale.

Alte relaţii se desfăsoară cu străinătatea, prin perspectiva persoanelor din comună plecate la
muncă în diferite ţări din Europa. Repatrierea valutei de către cei care lucrează în străinătate contribuie, într-o anumită măsură, la ridicarea standardului de viaţă, chiar dacă cea mai mare parte a
investiţiilor sunt orientate în construcţia de locuinţe si cumpărarea de bunuri, prea puţine fiind
direcţionate în domeniul antreprenoriatului.